Dumnezeu şi tinereţea
De multe ori ne punem întrebarea dacă ceea ce se întâmplă cu persoanele adolescente şi tinere este normal, deci lăsat de Dumnezeu sau se înscrie în patologie, deci de la diavolul. De aceea vom înscrie câteva schimbări normale pe care le suferă tânărul, atât pentru a se cunoaşte pe sine, a-şi cunoaşte schimbările în cadrul firii create de Dumnezeu, cât şi a cunoaşte şi noi, cei mai în vârstă, şi a tolera, ca fiind în limita acceptabilă ceea ce se întâmplă cu copiii noştri sau celorlalţi tineri din jur. Schimbări pe care le-am trăit şi noi dar am uitat cât de radicală şi greu de suportat a fost schimbarea fiziologică de trecere de la copilărie la adolescenţă şi tinereţe.
Adolescenţa marchează un timp al unei continue maturizări intelectuale, în care persoana este ahtiată după informaţie şi vocabularul continuă să crească. Cam la 12 ani, adolescentul începe să gândească abstract, să utilizeze generalităţi, să facă ipoteze, să dezvolte teorii, să raţioneze logic să-şi facă planuri de viitor, să aprecieze riscuri şi posibilităţi. Dumnezeu dă tânărului inteligenţă, iar acesta dobândeşte educaţie prin experienţă.
Procesul de maturizare (precum înălţime, greutate, caractere sexuale) variază ca timp şi nu poate fi apreciat de la început. Câţiva nu ajung niciodată la modelul cerut unui adult (fizic sau psihic). Aceasta se datorează incapacităţii de a gândi abstract sau conştient (nu are conştiinţă şi nu conştienţă), ceea ce duce la tulburări ale sexualităţii, utilizarea tutunului, alcoolului sau altor droguri acceptând riscuri care pot determina chiar accidente.
Într-o societare în care asemenea practici de consum au publicitate mare în mass-media, ţinta este grupul adolescenţilor, favorizând (dacă mai era nevoie) apariţia atacurilor de panică, strigăte animalice, depresie, comportament suicidar, dezordini psihotice (lipsa realităţii), incluzând schizofrenia.
Apariţia semnelor sexuale secundare cum ar fi părul pe faţă la băieţi, în axile (sub braţ) sau pubian, pe trunchi sau membre, glandele apocrine mai bine reprezentate cu secreţie mai abundentă şi odorizantă deranjează tânărul şi vor să fie ascunse de ei, deci se luptă cu fiziologia, cu normalul, după cum dictează moda secularizantă actuală.
Comedoanele (punctele negre) apar pe obraz şi în jurul ochilor, accentuate de razele soarelui. Glandele sebacee (cu grăsime) devin evidente pe faţă, în special pe frunte şi nas.
Chiar de la vârsta de 20 de ani începe să cadă părul sau începe să piardă pigmentul sau strălucirea, în special la bărbaţi şi în special la tâmple (determinat şi genetic), scade diametrul firului de păr.
A lupta împotriva acestor schimbări determinate de fire este cel puţin o lipsă de ocupaţie şi o pierdere de timp (al timpului de rugăciune, de exemplu).
Vocea băieţilor se îngroaşă, devine răguşită, datorită măririi de volum a cartilajului tiroid. Conturul feţei trece de la aspectul de copil la cel spre adult. Creşterea diametrului antero-posterior al globilor oculari poate duce la miopie. Ţesutul limfatic creşte rapid în copilărie şi este proeminent şi în adolescenţă şi tinereţe aşa încât ganglionii limfatici cervicali (ai gâtului) sunt proeminenţi şi palpabili la majoritatea tinerilor.
Capacitatea vitală respiratorie este maximă la vârsta majoratului şi scade progresiv datorită îmbătrânirii dar şi poluării aerului.
Dezvoltarea scheletului cuştii toracice duce la apariţia curburii dorsale a coloanei vertebrale toracice (apare cifoza fiziologică) şi creşte diametrul anteroposterior al toracelui („lipsa de aer” putând apare odată cu toracele „în butoi”).
Bătăile cardiace se simt la vârful inimii (sub sânul stâng) ca impulsuri la palpare; la ascultare sunt de obicei două bătăi ale inimii, dar poate apare şi a treia, fiziologică la tineri (chiar până la 40 de ani). Al patrulea sunet de bătaie a cordului este şi el fiziologic la tinerii sportivi. Poate apare şi un murmur la mai toate persoanele în dreptul inimii, de obicei neasociat cu probleme patologice.
Suflul sistolic este şi el inocent la tineri.
La gravide apare „suflul mamar” datorită creşterii fluxului sanguin la nivelul sânilor.
Tensiunea arterială sistolică începe să crească spre sfârşitul tinereţii.
La fete, sânii devin aparenţi, apare menarha, grăsimea începe să se acumuleze pe abdomenul inferior, fese, coapse, muşchii abdominali devin mai subţiri, abdomenul devenind mai flasc, perceput de majoritatea fetelor ca patologic (ca lichid în abdomen).
Şi mai sunt multe alte caracteristici ale corpului tânărului, care ne arată cât de complex este construit de Dumnezeu şi orice modificare făcută de om poate deregla organismul atât de fin şi supus intemperiilor exterioare sau interioare.
Adâncind studiul corpului omenesc, tânărul trebuie să-şi dea seama că pe cât este de complex corpul său, care este casa sufletului cu atât mai mult decât important şi greu de înţeles este alcătuirea şi funcţionarea sufletului (ambele daruri ale lui Dumnezeu, ireproductibile şi incognoscibile în esenţa lor).
Starea de tinereţe pământească a individului este deci doar o arvună, o palidă imagine a ceea ce va fi tinereţea veşnică din Împărăţia cerurilor pe care o aşteptăm cu toţii.
Conf. dr. C. Bradea, medic primar
Adolescenţa marchează un timp al unei continue maturizări intelectuale, în care persoana este ahtiată după informaţie şi vocabularul continuă să crească. Cam la 12 ani, adolescentul începe să gândească abstract, să utilizeze generalităţi, să facă ipoteze, să dezvolte teorii, să raţioneze logic să-şi facă planuri de viitor, să aprecieze riscuri şi posibilităţi. Dumnezeu dă tânărului inteligenţă, iar acesta dobândeşte educaţie prin experienţă.
Procesul de maturizare (precum înălţime, greutate, caractere sexuale) variază ca timp şi nu poate fi apreciat de la început. Câţiva nu ajung niciodată la modelul cerut unui adult (fizic sau psihic). Aceasta se datorează incapacităţii de a gândi abstract sau conştient (nu are conştiinţă şi nu conştienţă), ceea ce duce la tulburări ale sexualităţii, utilizarea tutunului, alcoolului sau altor droguri acceptând riscuri care pot determina chiar accidente.
Într-o societare în care asemenea practici de consum au publicitate mare în mass-media, ţinta este grupul adolescenţilor, favorizând (dacă mai era nevoie) apariţia atacurilor de panică, strigăte animalice, depresie, comportament suicidar, dezordini psihotice (lipsa realităţii), incluzând schizofrenia.
Apariţia semnelor sexuale secundare cum ar fi părul pe faţă la băieţi, în axile (sub braţ) sau pubian, pe trunchi sau membre, glandele apocrine mai bine reprezentate cu secreţie mai abundentă şi odorizantă deranjează tânărul şi vor să fie ascunse de ei, deci se luptă cu fiziologia, cu normalul, după cum dictează moda secularizantă actuală.
Comedoanele (punctele negre) apar pe obraz şi în jurul ochilor, accentuate de razele soarelui. Glandele sebacee (cu grăsime) devin evidente pe faţă, în special pe frunte şi nas.
Chiar de la vârsta de 20 de ani începe să cadă părul sau începe să piardă pigmentul sau strălucirea, în special la bărbaţi şi în special la tâmple (determinat şi genetic), scade diametrul firului de păr.
A lupta împotriva acestor schimbări determinate de fire este cel puţin o lipsă de ocupaţie şi o pierdere de timp (al timpului de rugăciune, de exemplu).
Vocea băieţilor se îngroaşă, devine răguşită, datorită măririi de volum a cartilajului tiroid. Conturul feţei trece de la aspectul de copil la cel spre adult. Creşterea diametrului antero-posterior al globilor oculari poate duce la miopie. Ţesutul limfatic creşte rapid în copilărie şi este proeminent şi în adolescenţă şi tinereţe aşa încât ganglionii limfatici cervicali (ai gâtului) sunt proeminenţi şi palpabili la majoritatea tinerilor.
Capacitatea vitală respiratorie este maximă la vârsta majoratului şi scade progresiv datorită îmbătrânirii dar şi poluării aerului.
Dezvoltarea scheletului cuştii toracice duce la apariţia curburii dorsale a coloanei vertebrale toracice (apare cifoza fiziologică) şi creşte diametrul anteroposterior al toracelui („lipsa de aer” putând apare odată cu toracele „în butoi”).
Bătăile cardiace se simt la vârful inimii (sub sânul stâng) ca impulsuri la palpare; la ascultare sunt de obicei două bătăi ale inimii, dar poate apare şi a treia, fiziologică la tineri (chiar până la 40 de ani). Al patrulea sunet de bătaie a cordului este şi el fiziologic la tinerii sportivi. Poate apare şi un murmur la mai toate persoanele în dreptul inimii, de obicei neasociat cu probleme patologice.
Suflul sistolic este şi el inocent la tineri.
La gravide apare „suflul mamar” datorită creşterii fluxului sanguin la nivelul sânilor.
Tensiunea arterială sistolică începe să crească spre sfârşitul tinereţii.
La fete, sânii devin aparenţi, apare menarha, grăsimea începe să se acumuleze pe abdomenul inferior, fese, coapse, muşchii abdominali devin mai subţiri, abdomenul devenind mai flasc, perceput de majoritatea fetelor ca patologic (ca lichid în abdomen).
Şi mai sunt multe alte caracteristici ale corpului tânărului, care ne arată cât de complex este construit de Dumnezeu şi orice modificare făcută de om poate deregla organismul atât de fin şi supus intemperiilor exterioare sau interioare.
Adâncind studiul corpului omenesc, tânărul trebuie să-şi dea seama că pe cât este de complex corpul său, care este casa sufletului cu atât mai mult decât important şi greu de înţeles este alcătuirea şi funcţionarea sufletului (ambele daruri ale lui Dumnezeu, ireproductibile şi incognoscibile în esenţa lor).
Starea de tinereţe pământească a individului este deci doar o arvună, o palidă imagine a ceea ce va fi tinereţea veşnică din Împărăţia cerurilor pe care o aşteptăm cu toţii.
Conf. dr. C. Bradea, medic primar
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu