„Să învăţăm din vieţile sfinţilor”

„Într-o noapte am visat că la gemuleţul acela mic a apărut Mântuitorul cu coroana cu spini pe cap, răstignit pe Sfânta Cruce. Şi din cap în jurul coroanei şiroia sângele, iar Iisus mişca capul la dreapta şi la stânga, a durere, şi atunci curgea sângele mai mult. Eu am vrut să merg să-I şterg rănile, să-I opresc sângele, iar Iisus mi-a zis: «Vezi cât sufăr şi Eu pe nedrept, nevinovat?» m-am trezit! Da, m-am trezit din somn, dar eram alta! Iisus îmi dăduse liniştea, puterea, pacea, şi o mângâiere de nedescris. Acest vis m-a urmărit toţi anii de închisoare şi de Siberie şi toată viaţa. Asta o spun şi acum după ce am ieşit din închisoare, că El, Iisus, m-a sprijinit şi m-a întărit în toate chinurile şi necazurile ce am trecut prin închisoare şi prin lagăr şi după ce am ieşit de acolo.”

Asta spunea Mama Blondina, o martiră a Siberiei, născută în Basarabia, fiica preotului Zaharia Popovici şi a presviterei Serafimia. Din anii care a trăit, între 1906-1971, 15 ani a fost căsătorită, 15 ani a stat în Siberia, 15 ani a stat la Mitropolie lângă Cuvioasa Parascheva. Pe 21 iunie, 1941, a fost arestată; pe 21 iunie, 1949, a fost eliberată dar cu domiciliul forţat; pe 21 iunie, 1956, a fost eliberată definitiv. De aici nimic nu este întâmplător, ci totul este cu rânduiala şi pronia lui Dumnezeu!
(Bibliografie: Suferinţele mamei Blondina, o martiră a Siberiei)

A consemnat Timofte Mihaela-Gabriela, stundentă la Litere